Panouri expuse la Anuala de Arhitectura Bucuresti 2012
Insertie in sit istoric – Zona Peninsulara Constanta – Hotel
Autor– arh. Coriu Alexandru Florin
Introducere
Scurta descriere a sitului
Situl ales pentru intervenție se află în centru istoric al Constanței având acces la două străzi importante strada Remus Opreanu și strada portului turistic Constanța. El constă într-o parcela neconstruită însă cu anumite urme arheologice ce nu sunt puse în valoare, momentan fiind un spațiu rezidual neamenajat și plin de gunoaie. Situl nu este un spațiu public și nici măcar unul semi-public deoarece nu are o intrare care să i se adreseze .
Din discuțiile purtate cu șeful de lucrări , arheolog T.Cliante rezultă că este necesară construcția pe acest sit – în vederea protejării ruinelor și a punerii lor în valoare. Ruinele reprezintăconstrucții din diferite perioade, cele mai bine păstrate fiind zidul de împrejmuire al cetații tomis , cât și o casă romană (posibil de tip domus quadrum)–din perioada romană tarzie de sec III-IV , care însă a fost afectată atât de intervenții contemporane – de tipul rețelelor edilitare cât și de alte construiri precedente acest sit fiind ocupat în repetate rânduri de construcții de tip parter,P+M, urmând ca după bombardamentele din cel de al le-a Război Mondial să rămână liber).
Problematica alegerii tipului de interventie pentru acest sit în particular apare și este guvernată de multitudinea de variabile care apar din particularitățile locului, climei,vecinataților,importanța istorică a sitului precum și a programului de arhitectură ales. Privitor la tipul de intervenție recomandat pe baza studierii acestor variabile , trebuie spus că acestea se bazează pe anumite fapte generatoare de răspuns :
· cercetările arheologice fiind efectuate , iar descoperirile bine catalogate ca amplasare, cele douăcriterii demonstrând posibilitatea amplasării unei funcțiuni complementare funcțional și estetic cu situl în sine.
· raportarea la ruinele aflate pe sit : structura clădirii noi nu le va afecta , în acest sens am stabilit de comun acord cu arheologul locurile pentru spijin , cât si zonele care merită săfie menținute în stadiul actual cât și părțile ce pot fi mutate (în general fiind vorba de bucați de ziduri/pavaj dispersate pe sit)
Ruinele sunt integrate atât la nivelul parterului clădirii într-un lobby putând fi vizitabile de catre turiști, cât și într-un restaurant poziționat în coasta falezei.
· in subsol 1 ruinele sunt muzeificate , intr-un spatiu expozitional cât si într-un restaurant pozitionat în coasta falezei .Un caz aparte il va constituii fostul zid de aparare al Cetatii Tomis cat si fantana aflata pe sit , acestora “ li se va da o noua viata ” - facand parte din noua cladire - zidul va avea rolul partial de despartire intre spatiul muzeal si Restaurantul Mic Dejun, iar fanta va fi reconstruita si va avea functiunea de luminator pentru muzeul dela nivelul -1 si salonul de la nivelul -2. Pe timp de noapte fosta fantana va lumina in continuare spatiile mai sus mentionate cat si fatada hotelului - fiind totodata si un semnal lumimos fiind vizibil din exterior si marcand intrarea principala.
· trebuie ținut cont de un element cu totul special – vederea orașului de pe mare (lucru de care nu s-a luat seama în dezvoltarea așezării, Constanța fiind un oraș orientat către interior) cât și din împrejurimi –constructia propusa fiind vizibilă din foarte multe locații – portul turistic ,Plaja Modern, Piața Ovidiu , străzi învecinate , cât și de pe alte clădiri din jur cum ar fi turnul Moscheei.
· în ceea ce privește relațiile cu împrejurimile , noua clădire se alipeste la calcanul cladirii P+4(fiind vorba de constructii in front continuu) de stil neoromanesc și preia de la aceasta retrageri ,regim de inaltime,elemente de masă, proporții,etc. , în același timp se va raporta și subordona clădirii Moscheei – lasând-o vizibilă din spre portul turistic și din spre mare , utilizând retrageri successive.
· raportarea la spațiul public- având în vedere că situl are acces la două străzi situate la înăltimi diferite am avut în vedere o legatură atât vizuală cât si pietonală între cele două (fiind totodată și un specific al orașului vechi). Pe parcursul acestui traseu am avut in vedere organizarea clădirii propuse cu funcțiuni publice- exemplu – vizitarea ruinelor (minimuzeu situate la nivelul -1 , terase,cafenele,funcțiuni de alimentație publica, etc.
Concluzii
Clădirea pe care o propun are rolul de a deveni un catalist pentru viața urbană. Amplasamentul este un exemplu în care situl este inevitabil alterat, trebuiesc luate în seamă restricțiile din zonă care sunt impuse de context și făcând astfel putem crea o nouă cladire care să integreze probleme legate de program, reguli urbanistice, chestiuni legate de context.
Dar în același timp trebuie sa depășească problemeleși sa nu devină un rezultat al lor. Intervenția propusăva urmăreste revitalizarea zonei, îmbunătațirea imaginii de ansamblu și integrarea ei în viața economica și sociala a orașului .
